Nu:Tone - Words and Pictures

Asteptari: Pe numele sau adevarat Dan Gresham, Nu:Tone e un muzician ce activeaza in drum and bass-ul britanic, mai exact in felia ce poarta denumirea de liquid funk a acestuia. Words and pictures este cel de-al treilea material discografic al acestuia, care vine la patru ani distanta de Back of Beyond.


Rezultat: Nu fac parte din categoria melomanilor care devoreaza muzicile de factura drum and bass. Cu toate acestea, trebuie sa recunosc ca albumul asta e una din cele mai placute surprize pentru urechile subsemnatului, evident daca e sa fac referire la acest stil de muzica. Felia asta de liquid funk – inventata de Fabio cu ceva vreme in urma – e una care reuseste sa imbine armonios percutia tipica a drum and bass - ului cu „caldura“ emanata de arhaicul funk, iar acest amanunt face ca Words and Pictures sa fie un disc consistent, plin de melodii solide, numai bune de ascultat in tihna casei sau pentru a intra in posesia unei energii pentru un party nebunatic. Dincolo de toate, motivul pentru care acest disc mi-a castigat simpatia e legat de faptul ca emana o diversitate sanatoasa, avand parte atat de piese din categoria downtempo cat si explozii de energie in care BPM-ul e periculos de ridicat. Mai apoi, ar mai fi si faptul ca melodiile au parte de colaboratori care adauga fiecare cate un strop de sarm compozitiilor. Natalie Williams face o treaba cat se poate de reusita pe patru piese, inclusiv pe Shine In – piesa care deschide albumul – o melodie in care drum and bass-ul isi da mana cat se poate de amical cu elementele muzicii pop.





Coming Back are parte de prestatia vocala a solistei Heidi Vogel si reuseste sa fie atractiva inca de la prima auditie, in special datorita instrumentalului reusit. Vocea lui Ben Westbeech in piesa The Feeling are un iz de Seal cat se poate de pregnant iar piesa The First Time are si ea o rezonanta aparte. Dealtfel aceasta melodie are o istorioara frumoasa, fiind cantata pentru prima oara de Peggy Seeger si fiind mai apoi preluata de mai multe cantarete celebre printre care meritam sa le amintesc pe Roberta Flack (daca va aduceti aminte de Killing me softly) sau Celine Dion. Unica piesa instrumentala (ma rog, care contine doar un sample de voce) este Set me free, o melodie care mie imi aminteste de vremurile bune ale lui Moby si care se recomanda a fi un alt highlight al discului. Spuneam de diversitate: ei bine Piece of you e un downtempo cat se poate de adorabil in care lucrurile raman cat se poate de chill si in care vocea solistei Stac aduce arome de muzica urbana soul. Cireasa de pe tort la capitolul piese linistite o reprezinta insa The Love Has Gone, care colorata de vocea lui Kyan este pur si simplu brilianta. Trebuie sa marturisesc sincer ca singura piesa fada de pe acest album mi s-a parut a fi Invisible, realizata alaturi de legendarii 4Hero.

Recomandari: Pentru oamenii open – minded care vor sa auda un album de drum and bass in care exista si suflet, nu numai ritm.

Britney Spears - Femme Fatale

Asteptari: Britney Spears face parte din acea categorie selecta de artisti care a reusit sa vanda peste 100 de milioane de discuri. Albumul ei de debut Baby one more time a aparut in 1999 iar acest Femme Fatale este al 7-lea disc din cariera, care vine la trei ani dupa precedentul Circus.


Rezultat: Dupa cum fiecare imagine spune o poveste, asa si fiecare album discografic ar trebui sa picteze un film. In acest caz titlul filmului imi scapa cu desavarsire, dar o sumedenie de portiuni de aici fac parte din categoria cliseelor. Daca ar fi totusi sa punctez un titlu, acesta ar putea fi Music for the masses, titlu folosit in 1987 de Depeche Mode. Carevasazica avem aici o auditie absolut necomplicata, destinata acelora care nu au oroare de termenul pop.

Whitesnake - Forevermore

Asteptari: Pentru aceia care n-au auzit never ever de sarpele alb, ar fi bine de stiut ca trupa asta s-a infiintat in 1977 de catre David Coverdale, dupa plecarea acestuia din Deep Purple. Forevermore vine la trei ani distanta dupa precedentul disc, Good to be bad si contine 13 melodii.

Rezultat: Probabil ca nu sunt singurul om de pe aceasta Planeta care a remarcat faptul ca trupele care si-au facut un nume de referinta cu decenii in urma prefera intotdeauna sa mearga pe drumul batatorit, o carare care le-a adus (si inca le mai aduce!) niste banuti seriosi in cont. Stati cuminti, nu m-as fi asteptat ca David Coverdale sa cocheteze cu post – punk – ul si nici cu dubstep-ul.

DJ Vadim presents The Electric - Life is moving

Asteptari: Pe numele sau adevarat Vadim Zendejas, DJ Vadim e o figura cunoscuta in lumea muzicii, atat ca si producator cat si ca DJ. Noul lui proiect numit The Electric ii mai reuneste pe Pugs Atomz si solista Sabira Jade. Impreuna, cei trei muzicieni au realizat un interesant mix intre hip hop, soul si muzica electronica, iar albumul lor de debut contine 16 track-uri.

Rezultat: Discul acesta e o adevarata desfatare pentru urechile care sunt capabile sa digere asa – numita latura a hip – hop – ului „cu suflet“ fiind un amalgam izbutit intre percutii cu adevarat reusite, linii de bass impunatoare, synth – uri elegante si nu in ultimul rand niste interpretari vocale pline de sarm ale solistei britanice Sabira. Ca si feeling, piesele acestea te introduc in lumea oldschool a hip – hop – ului si demonstreaza scepticilor ca acest stil muzical poate fi facut mult mai misto decat tonele de gunoaie ambalate ca fiind noua generatie de hip – hop promovate cu ardoare de canalale mass – media.

Mariza - Fado Tradicional

Asteptari: Mariza este una dintre cele mai cunoscute cantarete de fado din Portugalia, care a fost prezenta la cea de-a treia editie a festivalului Plai din Timisoara. Artista a vandut pana acum peste 1 milion de albume, iar noul ei disc Fado Tradicional vine la trei ani de pauza dupa precedentul Terra, editat in 2008.

Rezultat: Solista nascuta in Mozambic a reusit in ultimii ani sa aduca in centrul atentiei muzica fado (supranumita de unii si blues-ul portughez). Daca la albumul ei anterior, Mariza a amestecat muzica asta cu influente de jazz brazilian si alte asemenea bunataturi, de aceasta data orchestratiile pieselor sunt cat se poate de minimale, urechile fiind incantate doar de un trio de chitari.