Se afișează postările cu eticheta Ozzy Osbourne. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ozzy Osbourne. Afișați toate postările

26 iun. 2010

A fost odata Prince Of Darkness: Ozzy

Trecut-au zilele cand Ozzy era Prince of Darkness. Astazi el e o versiune “updatata” a vechiului membru Black Sabbath, o oglinda a reality – show – urilor actuale, un rocker care spune lucruri traznite despre casa, familia si sotia sa. Iar muzica, hmmm nici ea nu mai e ceea ce a fost odata. Exact ca si-n eforturile sale precedente, si acest album este unul mediocru, prea – mult “slefuit“ astfel incat sa sune bine. Chiar daca in ceea ce priveste echipa de colaboratori nu exista obiectii si exista si portiuni digerabile, per ansamblu Scream nu transmite emotii, cel putin nu din acelea de la care ne-am fi asteptat de la binecunoscutul muzician.
Asteptari: Supranumit Godfather of Heavy Metal sau Prince of Darkness, Ozzy Osbourne este o figura legendara a muzicii rock actuale. Scream este cel de-al 10-lea album solo al muzicianului.
Rezultat: Trecut-au zilele cand Ozzy era Prince of Darkness. Astazi el e o versiune “updatata” a vechiului membru Black Sabbath, o oglinda a reality – show – urilor actuale, un rocker care spune lucruri traznite despre casa, familia si sotia sa. Iar muzica, hmmm nici ea nu mai e ceea ce a fost odata. Exact ca si-n eforturile sale precedente, si acest album este unul mediocru, prea – mult “slefuit“ astfel incat sa sune bine. Chiar daca in ceea ce priveste echipa de colaboratori nu exista obiectii si exista si portiuni digerabile, per ansamblu Scream nu transmite emotii, cel putin nu din acelea de la care ne-am fi asteptat de la binecunoscutul muzician.
In debutul discului Let It Die aflam ca avem de-a face cu un rock – star (de parca nu s-ar cunoaste acest amanunt). Abilitatile chitaristului care l-a inlocuit pe Zakk Wilde, Gus G (din Firewind) sunt cat se poate de binevenite iar Let Me Hear You Scream este un exercitiu de viteza care se numara printre cele mai acceptabile momente ale acestui disc, care nu e prea departe de era Motley Crue. Soul sucker, piesa care initial ar fi trebuit sa dea titlul acestui disc este una cat se poate de modesta, o incursiune in rock-ul anilor 90 care nu reuseste nici pentru o secunda sa aibe magnet. Life wont wait se vrea o piesa mai melodioasa dar care nu are nici ea carlig. Desigur parafrazand zicala nici o masa fara peste am putea spune ca nu exista nici un album cu Ozzy fara referirile stanice. In Crucify, domnul ne spune I’m gonna swear on the Bible while I’m feeding you lies. Iar finalul, I love you all, care are doar un minutel este o oda adusa fanilor. La fel ca si acest disc. Ca sa inchei intr-o nota optimista, nu pot decat sa sper ca la concertul pe care Ozzy il va sustine in octombrie in tara noastra sa cante cat mai putine piese din acest disc…
Recomandari: Daca v-a placut Black Sabbath nu e deloc musai sa ascultati acest Scream. Daca sunteti fani dedicati Ozzy, oricum sunt sigur ca niciun sfat nu conteaza….