The King Blues - Punk and Poetry

Asteptari: The King Blues este o formatie care isi are sediul central in Londra si care abordeaza un punk rock combinat cu ska si folk cu puternice influente politice in ceea ce priveste mesajul abordat. Primul album a aparut in 2006 sub numele de Under the fog, care a fost urmat doi ani mai tarziu de Save the World. Get the Girl. Punk and Poetry este al 3-lea album al trupei.

Rezultat: De cand am auzit prima oara refrenul melodiei We are fucking angry – care este al 2-lea track de aici – mi-a picat fisa: londonezii astia au reusit sa compuna un imn al Romaniei de azi! Piesa inmagazineaza in ea o stare generala destul de raspandita in spatiul geografic in care ne ducem existenta, iar pe final londonezii indeamna la revolta europeana: „Students, workers and unemployed unite and rise out of the slum/ France, Spain, Greece we're joining you finally our time has come“. 
Nu va speriati, nu toate melodiile sunt atat de vehemente iar tematicile abordate sunt ceva mai multiple. Dar care se potrivesc si ele ca o manusa multor tari. E drept ca oamenii „decenti” nu vor sa auda mai deloc de politica. Drept urmare, muzica de protest e neglijata de mass – media, desi curentul  DIY pare-se ca e/n floare. De aceea, e bine ca mai exista trupe ca The King Blues, care duc mai departe ideile unor The Clash, Rancid  sau Dead Kennedys, printre altii. Evident, in alta maniera, in alte timpuri si cu alte mijloace de exprimare. Esentialul este ca mesajul  e natural si sincer.

Probabil ca o formatie care are pe un album o piesa cu titlul „Shooting Fascists“ nu prea are sanse sa fie pe placul bunicilor. Cu toate acestea londonezii acestia trag o concluzie cat se poate de sagalnica care n-are nevoie de nici o traducere: „your granddad didn’t vote for fascists, he shot them". La fel de pline de substanta sunt si piese de genul „Everything happens for a reason“ sau „The Future’s Not What It Used To Be“. Dincolo de mesajul cat se poate de clar, muzical avem de-a face cu punk – ska – reggae – rock. Nu e acel hardcore prezent in underground, uneori e chiar pop. Ca de exemplu in Does Anybody Care About Us, veriga slaba a discului, piesa cea mai nereprezentativa a acestui Punk and Poetry.  Discul asta e unul de protest, care nu contine indulcitori, E-uri si alte prostii de genul asta. E de la tara, naturlich si fara brizbriz-uri. Nu e neaparat o capodopera, dar merita ascultat in unele momente. Te face sa iti doresti sa faci cu adevarat ceva... 

Recomandari: Pentru punkerii din diverse generatii si oamenii care sunt fucking suparati.....