Rezultat: Nu demult, fenomenul amestecului laolalta a mai multor genuri muzicale era o chestiune etichetata la categoria “trendy“. Ayi a devenit deja o banalitate, astfel incat cei care nu se folosesc de aceast artificiu pentru a ajunge in inimile mai multor fani de diverse culori stilistice sunt considerati oldschool. Belgianca ce figureaza in buletin cu numele de Sanne Putseys propune aici un exercitiu de cum sa combini laolalta reaggae, nu – soul si R & B. Lucru care pe alocuri ii reuseste de minune, iar alteori mai putin.
Avand influente din categoria Lauren Hyll, Bob Marley, Erykah Badu si M.I.A belgianca „pedaleaza“ pe plan vocal in lumea muzicii jamaicane. Si are chiar un accent cat se poate de veridic, desi provine dintr-un mic orasel belgian numit Leuven. Prima impresie care ti-o lasa acest album ca si feeling general, este undeva la linia de demarcatie intre Amy Winehouse si Lilly Allen. Dar, lucrurile-s ceva mai complexe, fiindca in multe momente ale acestui debut e greu sa iti imaginezi ca piesele astea nu sunt cantate de oameni de culoare. Aromele de reggae, ragamuffin, soul si funk dau o savoare interesanta albumului. Desi discul duce lipsa acelui „hit” care s-o propulseze pe Selah Sue in topurile internationale, per ansamblu e un material decent.
Printre melodiile incluse pe debutul acestei belgience se numara si melodia Please realizata alaturi de jumatatea din Gnarls Barkley, Cee Loo Green. Interesant este ca aceasta compozitie a fost inclusa si pe albumul The Lady Killer al acestuia, editat anul trecut. Fara indoiala, piesa de rezistenta a acestui debut este Raggamuffin, o piesa care sintetizeaza destul de bine intreg spectrul sonor al materialului si ofera oricarui meloman o privire de ansamblu asupra talentului acestei soliste. Printre momentele care fac cinste acestui disc se mai pot enumera sensibila balada Mummy sau Black part love, o piesa in care se simt puternice influente din visteria M.I.A. Cea mai mare surpriza e piesa Just Because I Do, care seamana ca doua picaturi de apa cu majoritatea productiilor Massive Attack, Portishead sau Tricky. Ceea ce evident inseamna ca iese din tiparul reggae/raggamuffin/funk al celorlalte piese.
Chiar daca nu rupe gura targului, albumul de debut al belgiencei este un pas cu dreptul facut in showbiz, micuta solista dovedind o maturitate artistica impresionanta. Tot am stat si m-am gandit cam cu ce solista romanca ar putea fi comparata Selah Sue. Evident, din vasta industrie muzicala romaneasca n-am gasit nici un posibil echivalent....
Recomandari: Pentru amatorii de Cee-Lo Green, Amy Winehouse sau Janelle Monae.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu