Within Temptation - The Unforgiving

Asteptari: Within Temptation e un grup olandez infiintat in 1996 care activeaza in liga metal – simfonic. The Unforgiving este al 5- lea material discografic si alaturi de el au fost pregatite cateva filme de scurt – metraj si chiar un comic – book.
Rezultat: Intr-o lume in care mai toate lucrurile se desfasoara pe viteza fast forward, nu poti sa fii decat incantat atunci cand mai apar si albume – concept. N-am sa insist prea mult asupra conceptului prezent in benzile de desene animate si filmuletele aferente, ci ma voi limita la a puncta cateva aspecte interesante in constructiile sonore, caci acest aspect e cel mai esential. Vocea solistei Sharon are un rol pregnant in definitia discului, iar un alt punct strong al acestuia este ca pe plan stilistic exista aici o diversitate cat se poate de sanatoasa.
Nu va speriati, olandezii nu s-au apucat si ei sa cocheteze cu dubstep-ul ca si Britney! Chitarile sunt tot la locul lor si riff-urile de heavy metal isi gasesc si ele un loc important in schema. Din fericire aceste clisee sunt completate cu parti simfonice si refrene pe alocuri aproape pop. Probabil ca amatorii de goth simfonic care sunt nebuni dupa riff-urile puternice de chitara nu vor gusta acest album, fiindca punctul central al acestuia este stabilit in vocea solistei. Pe langa metal, goth si muzica simfonica pe aici se regasesc bucatele de pop si rock traditional si chiar si niste sound-uri electronice.
Inca de la primele acorduri ale piesei Shot in the dark ai impresia ca in loc de Sharon o asculti pe Bonnie Tyler cu al ei Total Eclipse of the Heart. In plus pe langa rock si metal aici sunt si niste keyboards-uri si sytnh-uri misto, care se completeaza fericit cu riff-urile  atat de caracteristice trupei olandeze. In the Middle of the Night e un alt moment izbutit din aceasta colectie. Daca ar fi sa evidentiez si punctele slabe ale acestui disc acestea ar fi cele doua balade Fire and Ice si Lost. In timp ce prima dintre ele e o compozitie care si-ar fi gasit cu usurinta locul si pe albumele trecute ale trupei si are un aer de Evanescene cat se poate de pregnant, cea de-a doua este mult prea siropoasa pentru a putea fi degustata cu placere de urechile subsemnatului. Pe alocuri sentimentul de oldschool care se revarsa din aceste melodii e obositor (cum ar fi in Sinead), dar luat ca un intreg, discul acesta este unul interesant. Cu un story de sine statator, cu un film aferent...ce mai, merita vazut. Si auzit, desigur.

Recomandari: Pentru cei care au ascultat vreodata vreo piesa cu Sharon den Adel si cei curiosi sa se scufunde in lumea unui film cu rock  simfonic ic si alte cele cele.