10 feb. 2011

Banco de Gaia - Songs from the Silk Road

Asteptari: Considerat un guru al etno – trance – ului, Toby Marks (omul din spatele Banco de Gaia) se scalda in apele muzicii din anul in care in tara noastra a avut loc o Revolutie. Activitatea sa pe taramul muzicii electronice combinate la fix cu influente orientale si nu numai a inceput cu o caseta numita Medium in 1991. Albumul de fata cuprinde cateva remixuri si raritati ale carierei de peste doua decenii ale maestrului.

Rezultat: Mixul mistic creat de acest britanic este unul aparte, iar incadrarea pieselor sale intr-un curent sau altul e o pierdere de timp. Inspiratia sa vine din superba perioada a inceputului anilor 90 cand in Marea Britanie s-a dezvoltat nepermis de mult un concept numit de marea majoritate a muritorilor de rand drept ambient/dub/post rave.

Tot mai multi s-au aventurat pe niste drumuri noi in care elementele oferite de muzica electronica au fost amestecate cu sunete din diverse parti ale lumii. Alaturi de The Orb, Banco de Gaia a devenit unul din numele de referinta ale acestui curent, artistul ingloband in creatiile sale decupaje sonore din Tibet, din Grecia sau taman de prin vecinatatea piramidei din Giza.

Albumul acesta poate fi o reala desfatare sonora pentru exploratorii sound-urilor care nu se regasesc pe toate gardurile, fiind o excurise mistica intr-un taram unde nuantele sunt practic infinite. Fie ca faceti parte din categoria acelora care n-au auzit niciodata mai mult de o melodie de Banco de Gaia sau aveti acasa discografia completa, materialul acesta se recomanda a fi unul de neratat. Unul din lucrurile care m-a atras la creatiile acestea este faptul ca printre piese esti lovit de o varietate crunta de stiluri. Taticul muzicii electronice de ambient te surprinde cu ritmuri cat se poate de funky ca de exemplu in Data Inadequate (prezenta in varianta live) sau cu o atmosfera meditativa in Farewell Ferengistan, aceasta din urma fiind fara indoiala unul din punctele de atractie ale acestui disc. Desigur, cea mai cunoscuta piesa a lui Banco de Gaia, Last Train to Lhasa nu avea cum sa lipseasca din aceasta selectie de bun gust. Varianta de aici inregistrata live la festivalul din Glastonbury din 1995 descrie perfect magia acestei muzici si inglobeaza laolalta toate ingredientele pentru care aceasta exprimare artistica merita adanci reverente. O alta piesa care merita toata atentia este Not In My Name, compusa in 2004 in timpul invaziei din Irak, care subliniaza cel mai bine latura „house” a artistului si are un bass ucigator. Dupa preferinte fiecare ascultator va gasi diverse alte puncte de atractie printre cele 13 piese. Eu m-am oprit la B2, o melodie care combina mai mult decat meserias muzica ambientala cu synth-urile specifice epocii acid house, iar rezultatul este unul ravasitor.

Muzica asta e exuberanta. E din loc in loc downtempo, pentru ca mai apoi sa devina uptempo, trece cu o usurinta suspecta printre genuri ca ambient/house sau rave si se aseaza exact cand trebuie in randul muzicii de ascultatin momentele de relaxare pura. E o feerie de ambient ce contine sample-uri din Tibet sau China peste care se adauga synth-uri menite a-ti misca trupul. Pe scurt, e  muzica pentru trup si suflet.

Recomandari: Muzica pentru minti moderne. Punct.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu