Rezultat: Desi la prima “strigare” discul asta suna ceva mai linistit, si de aceasta data oamenii astia au reusit sa creeze un album onest, numai bun de pus in rama. Mike Ness si colegii sai suna cat se poate de matur si se da o importanta aparte detaliilor sonore care fac ca orice disc sa sune “profi”.
Fara indoiala chiar si pentru cine asculta prima oara legendara trupa americana nu are cum sa nu-si dea seama ca zdranganitul acesta de chitari care purta odiniaoara numele de punk – rock este unul cat se poate de natural, nu contine E-uri si este livrat din adancul inimii. Printre melodii se regasesc o sumedenie de chestii diverse: de la incolora Road Zombie care deschide in mod instrumental discul pana la Far side of nowhere, care ar fi putut fi scrisa chiar si de cei de la R.E.M. Punkerii conservatori s-ar putea sa aibe oaresce obiectii in ceea ce priveste partea muzicala, dar textele abunda in atitudinea specifica acestui stil. Din fericire albumul asta nu pare sa recicleze chestiile vechi din cariera indelungata a muzicienilor, ci mai degraba traseaza o linie cat se poate de misto. Se gaseste aici chiar si un cover dupa Hank Williamson, Alone and Forsaken. Desigur, aromele country au disparut totalmente din aceasta prelucrare, dar este unul din cele mai interesante momente ale albumului. California (Hustle and Flow) este o piesa maiastra in care Mike Ness reuseste sa combine cu o deosebita ardoare country, folk, rock, blues si alte stiluri made in U.S.A. intr-un mod mai mult decat meserias. Per ansamblu e punk – rock de cursa lunga, iar daca faceti parte din categoria acelora care ati apreciat Green Day in vremurile lor de glorie e musai sa ascultati cu m,are bagare de seama la ceea ce ofera taticii trupei conduse de Billie Joe Armstrong.
Recomandari: Pentru cei care nu cred in Megastar si si-au facut cel putin odata freza „arici” cu apa imbibata in mult zahar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu